12 iunie 2013

O zi de poveste - Prin Bihor

     Desi geobihor nu este si nu si-a propus sa fie un blog de jurnale de calatorie, ci unul de prezentare a geografiei Bihorului si de promovare a turismului bihorean, va vom povesti in aceasta postare despre o calatorie "Prin Bihor". Probabil ca deja ati citit in presa si pe alte bloguri sau ati urmarit postarile de pe Facebook despre inedita initiativa a Euromaidec Touring de promovare a judetului Bihor. De ce inedita? Pentru ca este prima companie privata din Bihor care organizeaza o actiune de promovare a turismului bihorean. Iar pentru asta au toata stima si admiratia noastra. Si nu putem purcede mai departe fara a-i mentiona pe prietenii nostri, de acum : Calin, Beti, Nicoleta si dl Vasile (in mainile caruia a stat volanul autocarului) si sa le multumim pentru daruire, implicare si pentru ca ne-au oferit prilejul de a vedea Bihorul prin ochi de turist!

     Si acum sa va spunem povestea...."Prin Bihor" cu Euromaidec Touring!!
     Ora 7,45, in dimineata zilei de 11 iunie 2013, era reperul in timp pentru startul campaniei. Fara a insista asupra motivelor, va spunem doar ca am pornit cu o intarziere de aproximativ 30 de minute. Nu-i nici un bai, cum spune bihoreanul, importanta era atmosfera. Una destinsa, prietenoasa. Oameni din medii profesionale diferite, s-au intalnit la usa unui autocar care urma sa ii duca pe toti, timp de o zi sa cutreiere Bihorul. Oameni de presa, fotografi, bloggeri, reprezentanti ai unor ONG-uri si ai autoritatilor locale au pornit impreuna sa (re)descopere Bihorul.
     Prima oprire - Ineul de Cris. Complexul Kings Land. Ce poti sa faci aici? Multe. Poti sa calaresti,  sa iei cursuri de pilotaj pe aparate de zbor usoare, sa sari cu parasuta, iar cei care nu sunt neaparat adeptii unei oarecare doze de adrenalina pot sa joace golf, sa pescuiasca sau pur si simplu sa se relaxeze intr-un peisaj de vis.

Lacul de la Kings Land Ineu

 
Locul de joaca

 Prezentarea terenului de echitatie
 Terenul de golf

Pista de aterizare/decolare pentru aparate de zbor usoare

     Dupa ce ne-am bucurat de ospitalitatea gazdelor, niste oameni dedicati turismului, cu lectiile de golf si calarie invatate, am pornit din nou la drum.
     Urmatoarea destinatie....Vadu Crisului!
     O importanta zona turistica a judetului, localitatea Vadu Crisului, pe langa multiplele posibilitati de recreere pe care le ofera, se constituie intr-un important centru al culturii traditionale bihorene, cu un profil aparte. Localitatea Vadu Crisului este cunoscuta si ca un centrul de olarit traditional, specificul mestesugului constand in aceea ca aici se produce ceramica alba, unica in Europa. Aparitia mestesugului se pierde in negura istoriei, in epoci demult apuse, din vremea carora arheologii au scos la lumina numeroase vase si fragmente de ceramica, apartinand diferitelor culturi neolotice si ale epocii bronzului. Pentru perioada feudala si prefeudala, inainte de secolul al XVI-lea, documentele vremii nu fac referiri dese la acest mestesug, insa ii pomenesc pe iobagii olari, care erau scutiti de alte indatoriri feudale pentru a-si putea practica mestesugul, in folosul intregii comunitati. Venind mai spre zilele noastre mentiunile privind practicarea mestesugului la Vadu Crisului se inmultesc odata cu secolul al XVIII-lea, cand mesterii olari apar pomeniti in conscriptiile urbariale (recensamintele vremii). Numarul olarilor din Vadul Crisului a variat in permanenta, astfel ca in documentele vremii apar mentionati la 1712 doi iobagi olari, pentru ca o statistica nationala a olarilor, intocmita in anul 1938, sa mentioneze un numar de 90 de familii din Vadu Crisului care practicau acest mestesug. Un puternic centru de olarit in perioada interbelica, Vadu Crisului mai are azi doar 3 olari. In atelierul unuia dintre ei am poposit si noi in povestea noastra. D-na Iuliana ne-a povestit despre cum a invatat ea tehnica olaritului de la tatal ei, unul dintre cei mai buni si vestiti olari din Vad, despre cum trebuie sa pui suflet in fiecare bot de lut, daca vrei ca vasul pe care il faci sa fie trainic. Are insa o suparare doamna Iuliana, aceea ca nu mai vine nimeni din urma sa invete si sa pastreze mestesugul. In timp ce ne povestea toate acestea, picioarele ei invarteau cu dibacie roata, iar mainile ei mangaiau lutul, dandu-i forma si viata. 

 foto:Nick Goina, Aurelia Dumiter

     Dupa frumoasa lectie de viata si traditii mostenite din generatie in generatie, ne-am continuat periplul nostru prin Bihor. Urmatoarea destinatie...Rosia. Pana acolo am strabatut un drum de o rara frumusete, printre peisaje de munte ce incanta ochiul trecatorului, de la Vadu Crisului spre Suncuius si Bratca, iar mai departe pe frumosul drum judetean ce leaga Bratca de Rosia, prin Damis. 

Peisaje de pe drumul Bratca - Damis - Rosia

     Satul Rosia isi trage numele de la cel al vaii care il strabate. Un areal turistic din ce in ce mai cautat, nu numai pentru frumusetea inegalabila a peisajului oferit aici turistului  de catre culmile domoale ale Apusenilor, ci si pentru frumusetea si unicitatea mestesugurilor practicate si a traditiilor pastrate. Valea Rosiei ni s-a deschis cu mult soare, un cer pictat parca pe alocuri cu cate un nor pufos. Apa vaii se scurgea insa involburata si tulbure, semn al trecerii de cu o seara inainte a unei ploi puternice, in urma careia viitura ce s-a pornit a pravalit la vale, pamant, crengi rupte si tot ce a mai intalnit in cale.
     Ne-am oprit la moara de lemn, singura inca functionala din Tara Beiusului. Aici baciul Gheorghe ne-a intampinat putin suparat pe viitura care-i inundase fantana si ii adusese multe mizerii la moara, dar bucuros nevoie mare de oaspeti. Batranul traieste singur in mica lui moara si, ori de cate ori un turist i se opreste la poarta, isi spune bucuros povestea, a lui si a morii. Dupa ce ne-a povestit despre moara lui draga si despre mecanismele si procesele prin care macina boabele de grau sau porumb, baciul Gheorghe ne-a invitat pe prinspa, si-a luat vioara (cu goarna cum altfel?!) si ne-a incantat cu sunetul inegalabil scos de aceasta, interpretand o melodie populara din Bihor. 



     Ne-am indreptat apoi spre autocar, caci mai aveam de mers. Morarul nostru ne-a insotit pana la usa autocarului, rugandu-ne ca atunci cand timpul ne mai permite sa ii mai trecem pragul sa-i mai treaca si lui de urat. I-am promis ca vom reveni si am purces la drum...
    Eiii, si pentru ca trecuse binisor de ora pranzului, urmatoarea oprire am facut-o in Remetea, la pensiunea Turul. O pensiune draguta, curata si primitoare, cu o capacitate maxima de cazare, in sezon, de 80 de persoane, atat in camere cat si in casutele din camping. Gazdele ne-au spus ca in pensiunea lor totul e natural. Ca tot ce se gateste aici contine doar ingrediente naturale, din productie proprie. Am folosit termenul de "natural" pentru ca gazda noastra, dl. Fila, ne-a spus ca modernismul "bio" ii displace. Mancare foarte gustoasa, gazde primitoare...va recomandam! 

Pensiunea Turul Remetea
     Cum calatorului ii sta bine cu drumul ne-am pus din nou in miscare. Dar nu prea mult caci am oprit sa vizitam biserica reformata de la Remetea, a carei constructie dateaza din secolul al XV-lea, iar stilul arhitectural gotic ii da unicitate in peisajul lacaselor de cult din Tara Beiusului. 


     Am urcat apoi agale pe drumul de piatra, ce insoteste Valea Meziadului, pana la vechea cabana Meziad, candva vestita pentru iubitorii muntelui, dar lasata de ani buni in paragina. Pe platoul din fata fostei cabane am coborat din autocar si, pret de 20 de minute, am urmat amont firul vaii, pana la Pestera Meziad. De la poalele versantului portalul impunator al pesterii (9x15m) creaza vizitatorului sentimentul de grandoare, pe care il are atunci cand admira unul din marile palate ale lumii. Si Pestera Meziad e un palat, insa unul subpamantean, iar sentimentul de maretie te cuprinde inca de la intrare, imediat ce ai trecut prin poarta de piatra, unde o sala de mari dimensiuni se deschide in fata vizitatorilor. Pestera Meziad nu face parte din categoria pesterilor bogat concretionate, nu e o pestera cu forme concretionare spectaculoase, insa potentialul ei de atractivitate este sporit de amploarea golului subteran. Pestera este dezvoltata pe doua nivele de carstificare, cu caracteristici fizice diferite.      
     Astfel, nivelul inferior se prezinta sub forma unei galerii inalte si largi, cu sali de dimensiuni impresionante, cu inaltimi ce ajung la 15-20 de metri si latimi intre 20-30 de metri, despartite de scurte ingustari. Lungimea totala a galeriei inferioare este de 1542 metri, iar in locul numit "Podul natural" se realizeaza jonctiunea cu galeria superioara, inaltimea cavernamentului ajungand aici la 35 de metri. Galeriile nivelului superior au un aspect dentritic, fapt ce ii confera o fizionomie întortocheată, sub formă de labirint. Lungimea nivelului superior este de 3208 metri, iar concretionarea este mai puternica, stalagmitele, stalactitele, coloanele, anemolitele si scurgerile parietale sub diferite forme sunt mult mai bine reprezentate. Datorita dezvoltarii sale spatiale si accesului facil pestera a fost locuita in vremurile de demult, aici fiind descoperite urme ale vietuirii umane, dar si schelete de animale disparute, asa cum este ursul de caverva (ursus spelaeus). Beneficiind de un bioclimat favorabil pestera adaposteste cateva colonii de lilieci, din specii ocrotite. Temeperatura, in pestera, are o valoare cuprinsa intre 8 si 120C.
     Trebuie specificat faptul ca Pestera Meziad este arie naturala protejata, existand sectoare inchise accesului publicului si rezervate doar specialistilor si cercetatorilor. Pestera se viziteaza numai cu ghid, beneficiind recent de amenajari pentru vizitare: traseu iluminat si iluminat tematic, scari de acces, podete.
    Dupa o tura de aproximativ 40 de minute, in care bliturile aparatelor de fotografiat au luminat neintrerupt, am iesit la lumina zilei. Mai obositi, dar mai bogati in imagini memorate si cunostinte acumulate. Aceia dintre noi care au vrut sa ia o doza buna de adrenalina au incercat rezistenta tirolienei instalata la intrarea in pestera, pana pe versantul opus. 












     Am pornit la vale spre autocarul care ne astepta cuminte la vechea cabana, dar parca nu ne mai venea sa plecam. Era atat liniste si frumusete in jur incat ne-am asezat pe marginea drumului, pe podet, care pe unde a apucat si ...au inceput povestile. Dar seara se apropia cu pasi repezi si noi mai aveam un pas de facut ca sa fim impliniti si spiritual, la finalul unei zile minunate. Asa ca...gata cu povestile pe margine de drum si mal de apa limpede de munte si...mai departe la drum.
     Ultimul obiectiv pe care organizatorii ni l-au propus de vizitat a fost Biserica de lemn de la Bratesti. Nici nu se putea mai bine. Dupa agitatia zilei, linistea sufleteasca capatata, prin cuvintele parintelui paroh Calin Popa si prin simplitatea sacra a lacasului de cult, ne-a adus mai aproape de divinitate. Am aflat aici povestea unei mici comunitati de crestini ortodocsi si a restaurarii lacasului de cult, dupa canoanele vechi ale arhitecturii rurale ecleziastice. 
     Si ca sa plecam cu sufletele pline de har parintele a ridicat spre cer o rugaciune, rostita cu sinceritate si credinta deplina, pentru noi cei care ne aflam pe drum. 







     Deja incepea sa se lase noaptea asa ca am pornit incet spre casa si spre finalul unei zile de poveste, alaturi de Euromaidec Touring. Povestea a luat sfarsit undeva in jurul orei 23, cand autocarul ne-a "debarcat" exact in locul din care ne luase dimineata. Si pentru ca am trait o frumoasa poveste timp de o zi prin Bihor v-am impartasit-o si voua, celor care va rataciti din cand in cand pe paginile scrise de noi, si va recomandam sa (re)descoperiti frumusetile locurilor de acasa!

5 iunie 2013

5 iunie - Ziua mondiala a mediului

5 iunie...presa e plina de articole cu relatari de la protestele si manifestatii in strada impotriva exploatarii gazelor de sist, impotriva exploatarii cu cianuri a aurului de la Rosia Montana, impotriva taierii arborilor, intr-un cuvant impotriva distrugerii mediului nostru inconjurator. De vreo 20 de ani tot protestam si manifestam, in strada sau pe diverse alte cai, si ne dorim, cu totii, un mediu sanatos si o dezvoltare durabila in Romania. Scriem petitii, inaintam memorii. Un bun prieten, din aceeasi generatie cu mine, spunea, la un moment dat, ca el protesteaza de cand se stie. Poate ca suntem generatia care ne-am nascut protestand si pentru a protesta. Azi, de ziua mediului, in anul de gratie 2013, am ajuns sa ma intreb daca ne-au folosit la ceva protestele, mitingurile si manifestatiile astea pentru un mediu sanataos...Poate multi veti spune ca, datorita atitudinii societatii civile, proiectul de la Rosia Montana stagneaza. Si inclin sa cred ca asa e. Ca societatea civila..are sau ar trebui sa aiba un rol important in luarea deciziilor de mediu...DOAR CA...la o analiza mai atenta mi-am dat seama ca nu protestele, manifestatiile si mitingurile pentru salvarea Rosiei Montane, unde au participat de la cativa protestatari pana la maxim 100-200 de persoane, au fost cele care au dat rezultatele cele mai bune! Ci..acele actiuni pe care oameni cu "suflet verde" le-au facut acolo, la fata locului. Acei oameni care au refuzat sa isi lase pamanturile si casele, acei oameni care, prin studii si cercetare, au demonstrat ca Rosia Montana este patrimoniu cultural universal, acei oameni care au facut mai mult decat sa protesteze, chiar daca actiunile lor pot fi considerate pana la un punct forme de protest.
Defrisarile ilegale intr-o comuna din Apuseni au fost, cel putin oprite pentru o vreme, daca nu stopate, nu de mitingurile impotriva taierilor abuzive de arbori desfasurate la Cluj-Napoca, ci de faptul ca satenii au iesit in drumul autotrenurilor incarcate in localitatea lor cu material lemnos si apoi au chemat autoritatile la fata locului. Autoritati care, de cele mai multe ori in cardasie cu hotii de lemne, puse in fata unei astfel de manifestari publice sunt obligate sa respecte si sa impuna legea.  (vezi articol)
E bine, e sanatos, e civic sa aratam ca ne pasa, ca vrem un mediu curat, ca vrem o exploatare rationala a resurselor, ca vrem un viitor pentru copii nostri. Dar cred, cu convingere, ca nu sunt suficiente protestele in strada. Azi..n-am fost la manifestatia Pro-natura organizata in centrul orasului, in schimb ieri si azi am cutreierat 6 dintre ariile naturale protejate din Bihor. Am stabilit cu autoritatile locale, cu constructori, cu custozi de situri Natura2000, cateva masuri pentru protectia acestor arii. Si cred, cu convingere, ca de Ziua Mondiala a Mediului am facut mai mult pentru natura decat daca as fi purtat o pancarda in maini in centrul unui mare oras!

dr. Aurelia Dumiter

Intrarea in aria naturala protejata Pasunea cu corynephorus de la Voievozi

Aria naturala protejata Lacul Cicos de la Sacuieni




Aria naturala protejata Defileul Criuslui Repede de la Vadu Crisului (Sit Natura2000 - Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului)





Campanii verzi!!!

Tara lui Andrei Sa pastram Romania curata!

Campanii

Spune NU drogurilor!

Geobihor sprijina si promoveaza campania "Sa ne cunoastem judetul!"initiata de Consiliul Judetean Bihor. Etapa a doua a campaniei se deruleaza in perioada 1-30 octombrie 2009, in liceele din judetul Bihor. Reprezentanti ai CJ Bihor si ai Serviciului Salvamont-Salvaspeo Bihor le prezinta elevilor bihoreni frumusetile judetului si ii indeamna sa isi petreaca sfarsitul de saptamana si vacantele pe meleaguri bihorene.

Geobihor promoveaza turismul bihorean prin sustinerea proiectului "Petrece un week-end in Bihor", initiat de Consiliul Judetean Bihor
http://www.cjbihor.ro/

Geobihor sprijina campaniile umbrelaverde si oradeaverde. Alaturati-va si voi acestor campanii!!! Informatii pe http://www.umbrelaverde.ro/ si http://www.oradeaverde.ro/

Votati Parcul National Retezat!

http://www.new7wonders.com/nature/en/vote_on_nominees/

Cheile Remetiului

Cheile Remetiului
©copyright geobihor 2009

casa traditionala Damis

casa traditionala Damis
©copyright geobihor 2009

miss Fata de la tara - Damis, Bihor

miss Fata de la tara - Damis, Bihor
©copyright geobihor 2009

platoul carstic Damis

platoul  carstic Damis
©copyright geobihor 2009

Bratca

Bratca

Agrobihor 2010

Agrobihor 2010

invitatie AGROBIHOR2009

invitatie AGROBIHOR2009

Informatii utile

In perioada 7-8 noiembrie 2009
Consiliul Judetean Bihor,
Departamentul de Geografie, Turism si Amenajarea Teritoriului din Universitatea Oradea
si
Serviciul Judetean Salvamont-Salvaspeo Bihor
organizeaza

Targul de Turism
"PETRECE SARBATORILE DE IARNA IN BIHOR"

Manifestarea va avea loc in incinta complexului comercial

ERA SHOPPING PARK.

Vor participa agenti economici din domeniul turismului (pensiuni, hoteluri, vile,) din judetul Bihor, precum si unitati de alimentatie publica, producatori traditionali de produse specifice sarbatorilor de iarna. Organizatorii si participantii vor oferi premii vizitatorilor, constand in week-end-uri gratuite la pensiuni din judet, cine romantice la unitati din jurul Oradiei si multe alte premii surpriza!!

Intrarea este gratuita!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Informatii si inscrieri: 0259427697 - Serviciul Integrare Europeana, zilnic intre orele 8-16


Intre 18 si 20 septembrie 2009, va avea loc

EXPO
AGROBIHOR 2009

Targul fermierilor bihoreni

in parcarea ERA SHOPPING PARK,
ORADEA, Calea Aradului, nr. 62

INTRAREA ESTE GRATUITA!!


In peroada 30-31 mai 2009, in pasajul Vulturul Negru din Oradea, Consiliul Judetean Bihor, in colaborare cu Primaria Oradea si A.T.R.E.C. - filiala Bihor, organizeaza
Targul de Turism

"Petrece un week-end in Bihor"
Intrarea este gratuita!!!


Asociaţii şi organisme internaţionale în turismul rural

În ţările Uniuni Europene (Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a încurajat crearea de asociaţii şi organisme pentru promovarea turismului rural şi serviciilor conexe.
Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reţeaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice în Europa. Sub egida EUROTER s-a înfiinţat în septembrie 1990, Asociaţia EUROGÎTES (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat), care reuneşte 22 de organizaţii naţionale din 14 ţări europene (inclusiv România), totalizând peste 95.000 de structuri de primire (cazare) în mediul rural. EUROGÎTES are ca scop valorificarea şi protejarea spaţiului rural şi a turismului rural la ferme şi la sate. Creată prin mobilizarea asociaţiilor Fédération des Eurogîtes, asociaţia EUROGÎTES dă imaginea de marcă pentru cazarea turiştilor la locuitorii satelor şi la ferme în spaţiul UE.
Între obiectivele EUROGÎTES enumerăm următoarele:
- definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare de calitate în turismul rural din Europa;
- crearea băncii de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră;
- codificarea produsului Turism rural, astfel încât să fie inteligibil pentru client (prin marcă sau logo) şi în aşa fel încât clientul să poată recunoaşte produsul la prima vedere;
- atragerea de noi clienţi pentru turismul rural şi descoperirea spaţiului rural prin turism în mediul rural;
- să construim Europa înseamnă să fim solidari. Deci, trebuie să ajutăm ţările în care turismul rural se află în faza de organizare, punând la dispoziţie experţi, astfel încât să se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care să poată fi oferit pe piaţa turistică.
La nivel european s-au înfiinţat şi alte asociaţii cum sunt:
- Asociaţia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de
a încuraja turismul rural şi cultural în cadrul programului EXPERT (încurajarea turismului rural şi protejarea mediului înconjurător)
- asociaţia ECOVAST Strategia pentru o Europă Rurală, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale şi naţionale, cu implicaţii ecologice şi socio – economice.

Forme de organizare în turismul rural din România

Formele de organizarea a turismului rural în ţara noastră, cuprind două activităţi:
• de producţie şi servicii, reprezentată prin agenţi economici (particulari, asociaţii familiale şi societăţi comerciale), cu activitate economică de realizare a unui profit;
• organizaţii neguvernamentale (federaţii, fundaţii şi asociaţii nonprofit).
Asupra primei categorii avem o imagine suficient de clară a modului de organizare şi funcţionare, precum şi cadrul legislativ existent.
În ceea ce priveşte organismele neguvernamentale, acestea au ca principal atribut să promoveze dezvoltarea activităţilor de economie rurală şi turism rural. Aceste forme asociative reunesc toate iniţiativele locale, având ca scop să creeze entităţi capabile, să reprezinte şi să promoveze anumite aspecte din viaţa economico-socială din localităţile rurale în mod deosebit cele legate de activităţile de turism rural.
Organizarea şi funcţionarea acestor structuri organizatorice se realizează prin statutele şi regulamentele care le definesc, prin managementul strategiei şi programelor propuse, precum şi prin arealul de cuprindere a zonelor şi agenţilor economici.
Această formă de reprezentare a turismului rural, prin asociaţii , federaţii şi fundaţii, are capacitatea şi libertatea de iniţiativă în domeniul legislativ şi al fiscalităţii, putând formula propuneri de perfecţionare a cadrului legislativ şi economico-financiar al agenţilor economici asociaţi.
În România, aceste forme de organizare a structurilor din turismul rural, au început să fiinţeze după 1990, odată cu apariţia cadrului legislativ care să reglementeze şi să stimuleze iniţiative particulară în diferite domenii de activitate şi implicit în turism.
Dintre principalele organisme şi forme asociative, create după anul 1990, cu implicaţii directe în implementarea agroturismului în România amintim:
a) Fundaţia Română pentru Dezvoltare Montană (FRDM) înfiinţată în 1991, în scopul dezvoltării agroturismului în România. Încă de la înfiinţare, a reuşit să creeze unităţi economice sau nonprofit şi să promoveze, la nivel naţional şi internaţional, unele produse agroturistice, să iniţieze şi să elaboreze un proiect de lege pentru susţinerea turismului rural, iar cu ajutorul programului PHARE, a reuşit editarea unui ghid turistic ce cuprinde primele 2000 de gospodării atestate în perioada 1991-1994. De asemenea, a organizat derularea unui program pentru promovarea turismului rural, program ce este în curs de implementare în 7 judeţe.
În colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, FRDM a elaborat un program cu privire la integrarea tinerilor din mediul rural în activităţi de turism rural, în acest sens fiind pregătiţi 100 de tineri, proveniţi din gospodăriile ţărăneşti, pentru a lucra ca ghizi şi manageri în turism, cursurile de pregătire desfăşurându-se pe parcursul a trei etape, programate într-un an.
Pentru realizarea de legături internaţionale, FRDM s-a afiliat la organisme internaţionale, ca de exemplu EUROTER, în scopul realizării unor acţiuni pentru sprijinirea şi dezvoltarea turismului rural.
De asemenea, cu organisme specializate din Franţa, cum este CLECONFORT, Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană a efectuat mai multe schimburi de experienţă, iar în prezent, este preocupată în alinierea criteriilor de clasificare şi agreere a ofertei agroturistice, pentru a se asigura posibilitatea promovării rapide a turismului rural în România.
O colaborare interesantă s-a realizat cu organizaţia turistică CEBEMO din Olanda, cu ajutorul căreia se pot organiza cursuri de instruire şi specializare pentru toţi participanţii la acţiunile lor de promovare şi implementare a turismului rural.
b) Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) este o organizaţie neguvernamentală şi nonprofit, înfiinţată în anul 1994, în a cărei strategie de dezvoltare a turismului rural întâlnim ca principale obiective următoarele:
· acţiuni de formare şi perfecţionare a participanţilor la turismul rural, prin cursuri şi diferite forme de pregătire;
· selecţionarea, pregătirea şi coordonarea activităţii corpului de experţi, pentru a putea acorda asistenţă tehnică tuturor operatorilor din turismul rural;
· acordarea de asistenţă tehnică şi consultanţă fermelor şi pensiunilor agroturistice în întocmirea documentaţiilor necesare omologării acestora în sistemul informaţional în scopul realizării unor reţele turistice;
· promovarea turismului rural şi a marketingului turistic, în vederea constituirii unei reţele proprii de turism şi racordarea acesteia la turismul internaţional;
· acţiuni de informare şi publicitate, prin Buletinul informativ „ANTREC”, cu periodicitate lunară, precum şi a revistei „Viaţa la ţară”, în care se ilustrează potenţialul turistic românesc; colaborarea cu organizaţiile omologate din alte ţări. Astfel, ANTREC este membră a asociaţiei de profil EUROGITES din anul 1995, contribuind la promovarea şi cunoaşterea potenţialului turistic românesc şi peste graniţele ţării noastre,
· gestionarea şi exploatarea informaţiilor stocate în bănci de date, privind agenţiile şi serviciile oferite în domeniul turismului rural.
În cadrul programului PHARE, pentru dezvoltarea turismului în România, ANTREC este abilitată pentru supervizarea acţiunilor de promovare şi marketing. Proiectul prevede crearea unei reţele de promovare şi rezervare a ofertei şi cererii turismului rural, concepută ca un sistem integrat, informatizat şi computerizat, capabil să fie racordat la piaţa turistică europeană.
c) Asociaţia Operaţiunea Satele Româneşti (OVR – „Opetation Villages Roumains”) înfiinţată în anii 1988-1989, în scopul de a opri planul de desfiinţare a unor sate româneşti care erau incluse în programul de sistematizare şi care urmărea demolarea multor sate şi cătune care trebuiau să dispară ca aşezări rurale.
Începând din anul 1990 această asociaţie a contribuit la dezvoltarea satelor româneşti punând în funcţiune o reţea de turism rural cuprinzând un număr de 14 localităţi din patru zone: Bran, Izvorul Arieşului, Valea Izei, Valea Moldoviţei, Vama, pentru care a întocmit studii şi a stabilit zonele pilot (Bran, Moeciu, Fundata), a căror obiective principale au fost:
• definirea unei strategii de dezvoltare şi de animare a ofertei turistice în cadrul zonelor pilot;
• mobilizarea resurselor umane din zonele luate în studiu;
• activarea reţelelor de interese, de relaţii publice şi competente.
Între ANTREC şi OVR s-a semnat o convenţie în care se precizează angajamentul celor două părţi de a colabora eficient în cadrul programului. OVR a realiza pliante, a marcat satele turistice din reţea cu o siglă – emblemă proprie, a organizat schimburi de turişti din ţările Comunităţii Europene şi invers.
În afara celor trei forme organizatorice – FRDM, ANTREC, OVR – care au o arie de cuprindere pe întreg teritoriul ţării, există o serie de asociaţii, cu caracter local sau zonal.